Lady - un suflet de inger

Lady a aparut in viata mea datorita unei prietene,care stiind cat de mult iubesc animalele si in special cainii, m-a intrebat daca nu doresc sa adopt o fetita a caror parinti urmau sa se stabileasca in Canada...
Am acceptat s-o vad, desii nu stiam ce rasa e, cati ani are, ce caracter are ... prima zi cand ne-am intalnit in parc cu ea a fost pt mine dragoste la prima vedere, efectiv m-am indragostit de ea ... pur si simplu, fara s-o cunosc mi-a devenit incredibil de draga ... bucuria si mai mare a fost cand am vazut ca e rasa mea preferata, anume Golden Retrivier ...ce o facea si mai speciala era faptul ca era alba la blanita ...ca un ingeras cu ochii migdalati. Ne-am despartit in acea zi, insa zilele ce au urmat erau pline de emotii si nerabdare, caci mi-o doream atat de mult, incat nu mai aveam rabdare.
A venit si ziua in care Lady mi-a fost lasata mie cu jucarii si lucruri dragi ei cu tot ...tin minte ca grea le-a fost despartirea primilor ei parinti de ea, ei plangeau de tristete ca trebuiau s-o lase, eu de bucurie ca va fi copila mea. A venit asadar si ziua cand iubita mea, caci asa o si strigam de cele mai multe ori - "iubita mea"- s-a mutat la mine... si acum mi-o amintesc draga de ea cat era de speriata, caci nu cunostea locul, nu cunostea pe nimeni si in plus se mai trezise si cu un fratior vitreg, unul negru si cu urechi luuuuungi...Ponny e numele lui :)

Zilele treceau si draga mea desii avea aproximativ 6 luni cand a venit la mine, tot in casa isi facea nevoile.
Efectiv nu se putea abtine mai mult de o ora, o ora jumatate ... ca mai apoi sa aflu ca draga mea cand avusese 4 luni a mancat ingrasaminte de la flori si si-a distrus flora stomacala, iar explicatia medicului a fost ca posibil aceasta intamplare nefericita sa-i fi atins si alte organe, spre exemplu vezica si de aici faptul ca nu se poate abtine mai multa vreme. Iubita mea trebuia sa manance numai de regim, pentru ca odata distrus stomacelul, ea nu reusea sa pastreze mancarea in ea mult timp si o vomita sau ii mergea burtica. Asa ca a primit mancare gatita de regim : orez fiert,piept de pui,morcovi razuiti, cereale s.a. aveam o lista intreaga cu ce sa-i dau si ce nu era indicat pt ea.

Frigiderul mi-era plin de notari cu tot felul de date si informatii, ce medicamente trebuie sa-i dau, cand si cate, ce mancare are voie, etc. Iubita mea nu accepta mancare uscata sub nici o forma, lua bobitele in gura si apoi le scuipa...prefera sa faca greva foamei decat sa le manance, caci ea nu gasea nici o placere in ele... asa fusese invatata de primii ei parinti.

Dupa luni de chinuri cu ea in casa, am decis s-o ducem la curte, unde o asteptau prietenii ei : o cockerita pe nume Bella si un ciobanesc german pe nume Lord. Iarba si tavalitul in ea, erau pentru ea cele mai superbe clipe, era in plin extaz cand gasea un petic si se tavalea in el...ii placea sa miroase iarba si s-o manance :)
Asadar desii o vroiam tot timpul langa mine, dupa nenumarate discutii cu prietenul meu am decis s-o ducem in curte la parintii prietenului meu, la 10 km de oras.

Doamne, imi amintesc si acum ca i-am dus sacul ei drag cu perle de polistiren, care se mula dupa corpul ei si pe care se batea cand era cu Ponny in casa, i-am dus paturica ei, jucaria ei, vasul ei, tot ce ii era familiar.
Aveam niste emotii si ma simteam mereu vinovata ca am lasat-o acolo, insa ea era fericita, caci avea curte, avea prieteni, isi facea nevoile pe iarba si nimeni nu o certa, manca mancare gatita, insa aici a fost problema ... parintii prietenului meu nu ii mai dadea asa cum ii dadeam eu si anume, de regim. Ii dadeau si cu smantana si cu oua si tot ce venea, caci ce mancau ei primeau si cainii.Ei insa nu ii era recomandat asa, chiar daca restul cainilor aveau voie si chiar adorau genul acesta de alimentatie.
Am avut nenumarate discutii pe tema asta cu toti, sa nu-i mai dea, sa o menajeze, insa mi se spunea mereu ca sunt absurda si ca mai bine ma uit la ea cat e de vesela si fericita de cand am adus-o de acasa ...era intr-adevar fericita, se vedea pe ea ca-i prieste locul, dar pe mine nelinistea ca nu e bine ceva, nu ma lasa in pace...
Am mers in concediu in Franta si gandul mi-era mereu acasa, la ai mei, dar sincera sa fiu gandul imi era in special la ea. De fiecare data cand sunam, intrebam de ea, daca e bine, daca a mancat tot, ce a mancat, daca alearga, daca se joaca si toti imi spuneau sa incetez, caci nu e din puf, "e caine pt Dumnezeu".
I-am cumparat un cosulet in care sa doarma pe care abia mi l-am inghesuit in valiza, desii se gaseau si pe la noi, eu am vrut sa il aduc de acolo,caci toti primeau cadouri si ea de ce nu ar fi primit ...doar era fetita mea draga...

Pe cand ne-am intors insa am primit o veste rea ...Bella, cockerita noastra draga de la curte trecuse Podul de Curcubeu, fusese calcata de o masina... a fost nenorocire, suferinta mare ...Lady ii simtea lipsa, Lord asemenea ...
Tin minte ca mama prietenului meu era cel mai distrusa,caci era cateaua ei, toata ziua era dupa fundul ei si cel mai mult pe ea o indragea...
In sufletul meu adunasem toate gandurile negative si rele pe care le trimiteam cu vorbe omului care a avut sufletul sa faca asa ceva ... intr-o localitatea unde limita e de 50km/h, radar permanent, sa aghete un caine de pe marginea drumului si sa-l striveasca asa ... desii stiu ca e nu crestinesc si normal sa gandesc lucruri rele altuia, acelei persoane i-am dorit atat doar "sa nu se mai bucure de permis de conducere toata viata lui" nimic altceva ... restul a vazut Domnul si ii va platii si lui la un moment dat.

Au trecut si Sarbatorile de iarna, venii luna ianuarie ...si intr-o zi ma suna parintii prietenului meu si-mi zic "Lady e tare umflata la burtica, gestanta n-are cum sa fie, arata de parca ar fi inghitit o minge de fotbal" am fugit intr-o doara la ea ... am mers la doctor, la doctorul care o stia de mica, la cel la care au dus-o si primii ei parinti, in ideea in care el se presupunea ca-i stia istoricul problemelor ei. Mi-a zis, "are ascita, gingia e alba, ceea ce indica afectiuni hepatice...vino cu ea maine la dr. x sa-i facem ecografie si analizele de sange dinnou".
A doua zi ne-am implantat la cabinetul doctoritei mele, cea la care il duceam si pe Ponny de fiecare data cand era ceva ... despre ea vorbise medicul lui Lady sa mergem sa-i facem analizele.

Tin minte ca stateam cu inima in dinti si ma uitam cum mi-o ia si mi-o epileaza pe alocuri ca sa poata sa-i faca ecografia... se invarteau in jurul lui Lady 3 asistenti, nepriceputi dupa parerea mea, iar cei doua medici in care imi pusesem speranta ca o vor diagnostica corect si imi vor oferii solutia insanatosirii ei, stateau cuibariti intr-un colt si asteptau verdictul unor stagiari ...in loc sa fie invers. Asa ca dupa o ecografie superficiala si o analiza de sange la "minut" mi-au scuipat un diagnostic " are afectiuni hepatice acute, ficatul ei este distrus ... solutie : nu se mai poate face nimic, noi ii mai dam maxim 2-3 luni de supravietuire" ...am ramas masca!!!
Nu puteam accepta ceea ce auzeam!

Am insistat totusi si le-am zis ca e imposibil ca un corp atat de tanar sa nu aibe puterea sa se regenereze si ficatul se poate regenera in proportie de 90 %, trebuie facut ceva, e aiurea ce zic ei ...raspunsul a fost "da, eventual poti sa-i mai dai Liv52 (cea mai kkcioasa solutie si fara de rost -parerea mea!) si mancare de regim de la Royal Canin care costa nici mai mult nici mai putin decat 170 lei.

I-am comandat mancarea si i-am luat si medicamentul ...insa din momentul acela a inceput cursa noastra pt supravietuire...mi se impregnase un gand in cap care ma urmarea mereu ...eu nu sa ma bucur mult timp de ea...si nu stiam de ce simteam asa ... era atat de ciudat sentimentul acela ...

Am inceput sa-i caut medicamente naturiste, i-am cumparat de la Ganoderma, de la Forever Living, ma interesam in stanga si dreapta despre tratamente si eventual medici mai profesionisti decat acesti 2 clovni la care am mers ...
Am ajuns la un cabinet din oras, care m-au indemnat sa merg in Ungaria, la Debrecen... imi era aproape si mi-am zis, trebuie sa merg, iubita mea merita aceasta sansa la viata...trebuia s-o fac!
Exista insa o singura problema, eu nu cunosteam limba maghiara, drept urmare mi-a fost recomandata o persoana, prietena de-a medicilor de la cabinetul care imi recomandase Ungaria, ca si rezolvare ... persoana care in momentul de fata mi-a devenit o f buna prietena.

Ne-am luat asadar si ne-am dus in Debrecen, la 70 km de Oradea, unde am intalnit o echipa de medici fantastici ...profesionisti, draguti, foarte "open mind" ca sa zic asa...
Mi-au tratat-o pe fetita ca pe o printesa, ca pe'un lucru fragil, asa cum de fapt mi-o tratasem si eu... iau facut seturi de analize de sange, de la cele mai simple la cele mai complexe, radiografie, ecografie, teste de urina si apoi de scaun, ca la sfarsit sa-mi scoata o lista cu 9 posibile diagnostice conform rezultatelor iesite.
Acolo am descoperit ca iubita mea nu avea numai probleme cu ficatul, ci si mai grav, avea probleme la inima ... nu pompa bine sange, ceea ce cei de la Oradea "specialistii si atotstiutorii" nu au putut observa !!!!!

Nu se puteau pronunta asupra unui singur diagnostic, caci trebuiau eliminate una cate una in timp, mi-au dat insa tratamentele cele mai potrivite, garantat !Dupa 3 luni de plimbari la ei, ajunsesem sa eliminam una cate una diagnosticele grave de pe lista celor 9, ramanand insa cu acea sensibilitate la stomac.
Dragei mele ii fusese descoperite depuneri de grasimi pe ficat, iar la inimioara la fel.Am mers in paralel cu medicamente de la Ganoderma pt inima si ficat si cu produse Aloe ... si cu, cel mai important, apa sfintita si mir, cu care o dadeam in fiecare zi pe corpusor.

Lady a mea se facea bine, isi revenea in mod miraculos, medicii au ramas surprinsi de cat de bine isi revine, motiv pt care eu sunt f multumita de ei si de mine, caci nu m-am lasat si am continuat lupta viata ei...

Ne-am intors acasa, toate erau bune si frumoase, scumpa mea Lady incepea sa puna pe ea, se ingrasa frumos (caci inainte avusese 18 -19 kg) isi schimba blanita si in sfarsit avusese primul ciclu ...primul ciclu din viata ei, la varsta de 1 an si 4 luni.Era un semn ca organismul ei se refacea si ca eram pe calea cea buna. Ne-am intors acasa la curte si ne-am continuat viata ... intre timp iubitei mele ii facusem si un tarc frumos in care ar fi trebuit in mod normal sa stea, insa parintii prietenului meu nu o bagau,caci i se facea mila de ea si ziceau ca ea nu e caine de tinut in tarc.

Eram extrem de nervoasa caci tot timpul imi gaseau ceva de comentat si imi spuneau ce si cum sa fac, insa Lady era copila mea si numai noi doua stim cat am tras impreuna pt a ne insanatosii... dinnou am trecut pe mancare de regim si dinnou mi-au ignorat grijile si vorbele si mi-au trecut-o pe mancare gatita pentru oameni. Desii scumpa mea sanatoasa si arata fericita si implinita, gandul meu nu inceta sa ma lase "n-am sa ma bucur mult timp de ea" ... ceva nu-mi dadea pace si ma nelinistea,de aceea eram si asa de obsedata de ea, ca sa nu pateasca nimic, ca sa nu mai sufere, sa nu o mai doara nimic, sa nu mai ia medicamente de care era deja peste masura de scarbita ... Asteptam sa facem 2 anisori, sa ii sarbatorim ziua de nastere.
Azi 13 NOIEMBRIE ar fi implinit dragostea mea 2 anisori :(((( dar nu am mai apucat acest moment ...caci duminica, septembrie 28 iubita mea m-a parasit :((((

Cu 3 zile inainte am dus-o la medic, caci schiopata si nu stiam din ce cauza. Am fost la cei care mi-au recomandat s-o duc inUngaria si chiar au zis si ei cat de frumos si-a revenit si ce frumoasa, schimbata, cu kg pe ea si cu blanita schimbata ...i-au administrat o injectie si mi-au dat sa-i dau tratament pt 5 zile.

A doua zi scumpa mea nu mai schiopata, isi revenise. Duminica dimineata insa pe la 9.30 ma suna tatal prietenului meu si-mi spune "vino repede la Lady ca nu stim ce are...e foarte slabita, nu a mancat mancarea si nu se ridica de jos" ...
Am fugit intr-o doara la casa si am gasit-o in tarcul ei, stand langa sac cu o privire ametita ... nu stia ce se petrecea cu ea...

Am strigat-o si parea obosita si sa se uite la mine, nu intelegeam ce are, ce patise, intrebam pe toti si nimeni nu stia sa-mi raspunda ...

Am sunat medicii, nu-mi raspundea nimeni la telefon la ora aceea, mai ales duminica ... eram disperata, intr-un final mi-a raspuns un medic la care obisnuiam s-o mai duc pe Lady cand erau situatii de urgenta si mi-a zis "posibil sa fi facut vreo indigestie" mi-a zis sa fug sa-i iau medicamente si sa vin sa i le dau ... Iubita mea era murdara pe botic si pe labute, parea ca se bagase in ceva murdar si miroasea ingrozitor... am luat-o si am curatat-o ... avea labutele reci ca gheata, m-am uitat la gingie si erau palide, am apasat si nu se inroseau ...m-am panicat, incepuse sa saliveze cu spume ...
Dupa ce am spalat-o si am sters-o, am asezat-o pe saculetul ei, statea cu privirea la soare si clipea ...parca incerca sa adoarma, dar mangaierile mele nu o lasau.Ii tineam labutele in palmele mele ca sa le incalzesc, dar deranjata vroia s-o las in pace si si le tragea ... am pus mana pe capul ei si am spus Tatal Nostru... gandul acela al meu, era din ce in ce mai puternic ... am incheiat rugaciunea cu Faca-se Voia Ta , am sarutat-o, i-am spus ca o iubesc mult mult si ca merg sa-i aduc medicamente s-o fac bine ... si abia m-am despartit de ea ... o urmarea cu privirea in timp ce ieseam pe poarta ...
Am fugit si i-am luat medicamente si m-am urcat in masina sa i le duc ...pe drum insa m-a sunat tatal prietenului meu si mi-a zis "nu mai aduce nimic, nu mai aduce doctorul ... a murit... o si ingrop pana cand vii tu" ... conduceam... am inceput sa urlu si i-am zis sa nu indrazneasca sa se atinga de ea, s-o lase acolo pana cand vin eu ... nu credeam ... nu vroiam sa cred ... urlam, plangeam iar acul kilometrajului trecea de 100 in localitate ... loveam volanul si urlam si plangeam ... m-a durut ingrozitor (si acum cand scriu resimt acele momente minut cu minut) si inca ma mai doare ...
Am ajuns la ea, era cazuta intr-o parte cu ochii dati peste cap ... am luat-o in brate si am inceput sa urlu de durere ... plangeam si nu mai vroiam sa vad pe nimeni, vroiam sa ma lase toti in pace, sa dispara ... degeaba incercau sa ma consoleze caci tipam la ei, pt ca ei erau vinovatii ... din cauza lor murise ... copila mea cea draga :((( Dupa ce le povestisem medicului mi-a zis ca dupa simptome pare sa fi mancat sau sa fi atins ceva otravit... Am ingropat-o si i-am imprejmuit locul ... e mormantul ei, un mormant pe care am plantat flori albe, ca si ea de pure ...bine inteles ca si de aceasta data au fost vazute si apreciate ca si exagerari din partea mea "ca doar e un caine" ...NU!
Nu a fost un simplu caine, a fost sufletul meu cel mai drag, fiinta care mi-a schimbat si mi-a marcat viata ... nimeni si niciuna nu va mai fi la fel ca ea, prietena mea draga ...:(((
Azi implinea 2 anisori si in loc sa ii sarbatorim impreuna in viata, eu voi sta pe marginea mormantului ei cu lumanari aprinse si ii voi planta alte flori albe ... albe pure ca sufletelul ei ...
Te voi iubii mereu Lady a mea ... mi-este atat de dor de tine de ma doare de fiecare data cand merg la curte si nu te vad venind intampinandu-ma asa cum o faceai de fiecare data ... :(((((
Domnul Sa-ti Odihneasca Sufletelul in Pace ... draga mea... pana cand ne vom reintalnii, te rog vegheaza impreuna cu ingerasul meu pasii mei in aceasta viata. Amin!